Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Topeşte-mi negura ce mă-nconjoară, şi norii-ntunecoşi din firea mea, /: să poat-a mea lumină, în afară, :/ să strălucească-n frumusețe grea! /: O, Doamne, :/ să se topească în lumina Ta! [V2] Şi-n unica şi veşnica-Ți lumină să strălucesc, aşa cum Tu m-ai pus, /: să-Ți fiu o mărturie tot mai plină :/ cu nici o umbră şi cu neapus! /: O, Doamne, :/ să fiu ca Tine-aşa cum Tu mi-ai spus! [V3] Aştept zâmbirea Dimineții albe în prospețimea-i fără de sfârşit, /: când sori eterni, necunoscuți, în salbe :/ vor însoți pe-ai Tăi, Isus iubit! /: O, Doamne, :/ Îți mulțumesc că şi eu sunt primit!