Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] ¹⁷ Fă bine robului Tău, fă-i, ca să trăiesc fă-mi bine, să pot păzi Cuvântul Tău și să ascult de Tine. [C1] ¹⁸ Deschide-mi ochii, Legea Ta adânc s-o pot pătrunde, ¹⁹ sunt un străin pe-acest pământ, porunca-Ți nu-mi ascunde. [V2] ²⁰ Întruna sufletul de dor în mine se topește, după-ale Tale sfinte legi c-atâta le iubește! [C2] ²¹ Tu mustri pe-acei blestemați, ce se despart de bine. ²² Ridică, Doamne-ocara mea, că eu ascult de Tine! [V3] ²³ Să tot stea cei mari a vorbi în contra-mi cu pornire, adânc gândește robul Tău la-a-Ta orânduire. [C3] ²⁴ A Tale-nvățături îmi sunt întreagă desfătare, și bunii mei sfătuitori pe dreapta mea cărare!