Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 V14 V15 V16 V17 V18 [V1] ¹ Să-L lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui, vestiți printre popoare lucrarea Domnului! ² Cântați, cântați în cinstea puterilor Lui tari, /: vorbiți, vorbiți de toate minunile Lui mari! :/ [V2] ³ Făliți-vă în lume cu Numele Lui sfânt, să cânte duhul celor ce-L caută pe pământ. ⁴ O, alergați la Domnul la sprijinu-I bogat, /: și Fața Lui cea sfântă căutați-o necurmat! :/ [V3] ⁵ Aduceți-v-aminte ce semne-a săvârșit, minuni și judecată ce gura-I a rostit. ⁶ A lui Avraam sămânță și Iacov cel plăcut, /: aduceți-v-aminte ce Domnul a făcut. :/ [V4] ⁷ Căci, Domnul este nouă puternic Dumnezeu, El judecata-Și face pe tot pământul Său. ⁸ El pururi și-amintește de sfântu-I legământ /: făcut cu mii de neamuri de oameni pe pământ. :/ [V5] ⁹ De legământul care cu-Avraam l-a-ncheiat, de jurământul care lui Isaac l-a dat. ¹⁰ El a făcut o lege lui Iacov pe pământ, /: lui Israel un tare și veșnic legământ, :/ [V6] ¹¹ zicând: "Îți voi da țara Canaanului plăcut, s-o moșteniți căci sorții la dânsa v-au căzut." ¹² Pe-atunci ei erau singuri și umili și puțini, ¹³ /: mergeau din țară-n țară, la toți erau străini! :/ [V7] ¹⁴ Dar nimeni să-i apese El n-a îngăduit, pe mulți regi, pentru dânșii, El, Domnu-a pedepsit. ¹⁵ El zice: " Nu-i atingeți că unșii Mei sunt ei, /: nu faceți rău acelor ce sunt proorocii Mei!" :/ [V8] ¹⁶ Spre țara lor chemat-a El foamete și vai, tăiatu-le-a deodată mijloacele de trai. ¹⁷ Trimisu-le-a-nainte pe Iosif, rob legat, ¹⁸ /: i-au strâns picioru-n lanțuri și-n fiare l-au băgat, :/ [V9] ¹⁹ Pân-la-mplinirea vremii și proorociei Lui, și până să-l încerce Cuvântul Domnului. ²⁰ Atuncea împăratul din lanț l-a desfăcut ²¹ /: l-a pus domn peste casa și-ntregul lui avut. :/ [V10] ²² Pe cei mari după voie să poată a-i lega, și pe bătrâni să-nvețe înțelepciunea sa... ²³ și în Egipt atuncea Israel a venit, /: și Iacov în ținutul lui Ham a locuit. :/ [V11] ²⁴ Iar Domnul înmulțit-a poporul Lui încât a fost cu mult mai tare ca cei ce l-au urât, ²⁵ iar inima acelor atâta s-a schimbat /: încât cu mișelie și ură s-au purtat. :/ [V12] ²⁶ Atunci trimis-a Domnul pe Moise și Aaron, ²⁷ minuni nemaivăzute văzut-a Faraon. ²⁸ Trimisu-le-a-ntuneric și neguri a adus /: să nu fie-ndărătnici Cuvântului de sus. :/ [V13] ²⁹ Schimbat-a apa-n sânge, toți peștii le-au pierit, ³⁰ în țară și-n palate de broaște-a forfotit. ³¹ Cu muște-otrăvitoare umplut-a orice loc, ³² /: în loc de ploi căzut-au mari grindine și foc, :/ [V14] ³³ Bătut-a vii și arbori, smochinii i-a zdrobit, ³⁴ lăcuste fără număr asupra-le-au venit, ³⁵ mâncat-au iarba toată și rodul din câmpii ³⁶ /: lovitu-le-a cu moartea pe-ntâi născuții fii. :/ [V15] ³⁷ A scos pe-ai Săi cu aur și-argintul jefuit, nici unul dintre dânșii din toți n-a șovăit. ³⁸ S-a bucurat atuncea Egiptul c-au plecat, /: că-i apucase groaza, de tot ce s-a-ntâmplat. :/ [V16] ³⁹ Un nor le-ntinse ziua, iar noaptea foc le-a dat, ⁴⁰ cu carne și cu pâine din cer i-a săturat. ⁴¹ Cu-a Lui putere stânca de piatră le-a deschis, /: și-n loc pustiu, El, râuri de apă le-a trimis. :/ [V17] ⁴² Căci și-a adus aminte de-al Său cuvânt rostit, și de Avraam alesul și robul Său iubit. ⁴³ El și-a scăpat poporul în cânt și-n veselii, /: pe-aleșii Săi în multe strigări de bucurii. :/ [V18] ⁴⁴ Le-a dat pământul altor popoare - și ușor ei pus-au stăpânire pe rodul muncii lor. ⁴⁵ Ca să-I păzească Legea de-a pururi Israel, /: o, lăudați pe Domnul! - Slăvit să fie El! :/