Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 [V1] ¹ Frumos e ca să-L lăudăm pe Domnul toți în lume, și totdeauna să mărim Preaînalte sfântu-Ți Nume. [C1] ² De dimineață să vestim adânca-Ți bunătate și-a Ta credincioșie-atunci când noaptea se abate. [V2] ³ Cu instrument cu zece corzi în cântece plăcute, cu sunetele harfei dragi și sunet de-alăute... [C2] ⁴ Căci, Doamne, Tu mă-nveselești cu lucruri minunate și eu de veselie cânt, când le privesc pe toate. [V3] ⁵ O, cât de mari lucrări faci Tu, pe-a Ta-nțeleaptă Cale ce-nalte, Doamne, și adânci sunt gândurile Tale! [C3] ⁶ Dar toate pentru omul prost rămân necunoscute, și nici de omul cel nebun în seamă nu-s ținute. [V4] ⁷ Și dacă cei răi înfloresc ca iarba din câmpie, e numai ca să fie stinși, zdrobiți pe veșnicie. [C4] ⁸ Dar, Doamne, Tu ești înălțat pe veci și cu mărire, ⁹ vrăjmașii Tăi și cei răi pier și merg la nimicire.