Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 V5 C5 V6 C6 T [V1] ¹ Tu ai fost binevoitor, o, Doamne, cu-a Ta țară, pe ai lui Iacov prinși-napoi adusu-i-ai Tu iară. [C1] ² Iertat-ai pe poporul Tău de-a lui nelegiuire, ³ păcatul tot i-ai coperit în marea Ta iubire. (oprire) [V2] Și de la ei Ți-ai abătut aprinderea mâniei, și Te-ai întors să nu-i lovești în flacăra urgiei. [C2] ⁴ O, Dumnezeul nostru bun întoarce-ne Tu iară, și încetează-Ți de pe noi mânia Ta amară. [V3] ⁵ În veci Te mânii Tu pe noi și-Ți vei lungi urgia? ⁶ O, oare n-ai s-aduci l-ai Tăi Tu iarăși bucuria? [C3] ⁷ Arată-ne, o, Doamne, Tu o bunătate mare, și dă-ne-n îndurarea Ta o mântuire tare. [V4] ⁸ Eu tot ce zice Domnul meu voi asculta și face, căci El vorbește la ai Lui de dragoste și pace. [C4] Poporul Său, iubiții Lui, avea-vor bucurie o, numai ei de n-ar cădea din nou în nebunie. [V5] ⁹ Aproape-i bucuria Lui de câți de El s-or teme, ca-n țara noastră s-aibă loc mărirea-n orice vreme. [C5] ¹⁰ Credincioșia stă acum cu bunătatea bună, dreptatea și cu pacea-și dau săruturi împreună. [V6] ¹¹ Credincioșia din pământ frumoasă se ivește, dreptatea de la înălțimi de ceruri ne privește. [C6] ¹² Și Domnul ne va da de-acum dorita fericire, pământul nostru ne va da belșuguri de rodire. [T] ¹³ /: Dreptatea și nainte-o fi și-n urmă-I o să vie pe urma pașilor Lui sfinți călcând pe veșnicie. :/