Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 V5 C5 V6 C6 V7 C7 V8 C8 [V1] ¹ În Tine, Doamne-mi caut scăparea, să nu rămân de râs nicicând, ² Mă scapă Tu-n a Ta dreptate și izbăvește-mă curând! [C1] Urechea pleacă-Ți-o spre mine și dă-mi ajutorarea Ta. ³ Fii Stânca mea de-adăpostire în care-oricând să pot scăpa! [V2] Tu-ai hotărât a mea scăpare, Tu, Stânca mea de ajutor, ⁴ o, scoate-mă din mâna celui nelegiuit și-asupritor! [C2] ⁵ Căci Tu îmi ești nădejdea, Doamne, din tinerețe Te iubesc, ⁶ din sânul mamei mele, Doamne, pe Tine eu mă sprijinesc! [V3] ⁷ La mulți ajuns-am de minune, dar Tu rămâi scăparea mea. ⁸ Mărirea Ta să-mi umple gura și-n orice zi Îți voi cânta. [C3] ⁹ Nu mă lăsa când bătrânețea puterea mea o va slăbi, ¹⁰ căci iată iar vrăjmașii, Doamne, prind între ei a sfătui. [V4] ¹¹ Ei zic: e părăsit de Domnul, să-l prindem căci e lepădat, ¹² Tu nu mă părăsi, o, Doamne, ci grabnic fă să fiu scăpat! [C4] ¹³ Ci să rămână de rușine cei care viața vor să-mi ia, ¹⁴ și eu în veci voi crede-n Tine și tot mai mult Îți voi cânta! [V5] ¹⁵ Vesti-Ți-voi zi de zi Dreptatea, căci fără margini ești de bun, ¹⁶ a-Tale mari lucrări, o, Doamne, a-Tale numai am să spun. [C5] ¹⁷ M-ai învățat din tinerețe și pân-acum eu Te vestesc, ¹⁸ o, nu mă părăsi Tu, Doamne, acuma când încărunțesc, [V6] Ca să vestesc a Ta putere la cei de-acum și cei ce vin, ¹⁹ căci, Dumnezeul meu, dreptatea Ți-ajunge pân-la cerul plin. [C6] Tu Doamne-ai săvârșit atâtea mari lucruri... cine mai e-așa? ²⁰ Tu ne-ai trecut prin mari necazuri, dar iarăși viața ne-o vei da. [V7] Tu ne vei scoate din adâncuri de-ntunecime și amar, ²¹ mărimea mea înalț-o iarăși, o, vino mângâie-mă iar! [C7] ²² Și Te voi lăuda în sunet de alăută, plin de zel, îți voi cânta credincioșia, o, Sfântule-al lui Israel! [V8] ²³ Când am să-Ți cânt, cu bucuria pe buze, fi-voi fericit, cu bucuria-n al meu suflet pe care Tu l-ai izbăvit! [C8] ²⁴ Și limba mea, o să vestească zi după zi dreptatea Ta, căci rușinați și de ocară sunt cei ce vor pierzarea mea!