Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] ¹⁶ Veniți de m-ascultați, voi, câți de Domnul vă veți teme, ca să vă spun ce-a făcut El, cu mine-atâta vreme. [C] Slăvit să fie Domnul căci ²⁰ nu-mi leapădă strigarea și nu și-a-ndepărtat nicicând de mine îndurarea... [V2] ¹⁷ Cum am strigat cu gura mea spre El în strâmtorare, și-ndată lauda a fost pe limba mea, cântare. [V3] ¹⁸ Dac-aș fi-avut în cuget eu porniri nelegiuite, atuncea Domnul n-asculta chemările-mi grăbite. [V4] ¹⁹ Dar Dumnezeu m-a ascultat și a luat aminte la rugăciunea mea de-atunci când i-am ieșit-nainte!