Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 [V1] ¹ Cu-ncredere o Doamne, Te-om lăuda-n Sion, și orice juruință făcută-Ți vom plini, ² căci Tu asculți, o, Doamne, al rugăciunii zvon, de-aceea către Tine toți oamenii-or veni. [V2] ³ Mă copleșesc a-mele adânci fărădelegi, dar Tu ierta-vei, Doamne, păcatul ce-om avea. ⁴ Ferice de acela pe care Tu-l alegi, și îl primești-nainte-Ți, în curțile-Ți să stea! ... [V3] Ne-om sătura de-a Tale mari binecuvântări, în casa Ta cea sfântă și-n Templul Tău să stăm. ⁵ În marea-Ți bunătate, cu milă și-ndurări și prin minuni ne-asculți Tu, când, Doamne, Te chemăm! [V4] Al mântuirii noastre, puternic Dumnezeu, nădejdea marii-ntinderi de mări și de pământ. ⁶ El întărește munții cu-a Lui puteri mereu, ⁷ El mările le-alină și-al țărilor frământ! [V5] ⁸ Cei care stau departe, se tem când faci minuni, Tu bucuri răsăritul și-apusu-ndepărtat, ⁹ Tu cercetezi pământul și Tu belșug i-aduni dumnezeiești izvoare și bogății i-ai dat. [V6] Tu le dai grâul care acuma este-n rod, ¹⁰ uzi brazdele, moi bulgări și binecuvântezi răsadul și sămânța întregului norod, ¹¹ cu bunătăți, o, Doamne, Tu anu-ncununezi! [V7] Belșugul pe ogoare îl varsă pașii Tăi, ¹² Tu-adapi câmpii și dealuri încinse-n veselii, ¹³ e plin de oi pe câmpuri, e plin de grâu pe văi, și toate strigă, Doamne, de cânt și bucurii!