Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Nu pun hotar Luminii, ci mă topesc în ea, să fim de o ființă, prin bezna lumii grea! Lumina e Cuvântul de Dumnezeu rostit, şi întrupat în Fiul Hristosul Său iubit! [V2] Lumina-i Adevărul din slăvile de Sus, cuprins în plinătatea Ființei lui Isus! Lumina e Iubirea ce-a strălucit divin pe Golgota, pe cruce, când S-a jertfit deplin! [V3] Nu pun hotar Luminii! Ea e Hristosul Sfânt, ce m-a cuprins în Sine în straiu-mi de pământ! Pe El, al Vieții Soare, Îl 'nalț c-un duh ne-nvins, Lumina Lui prin mine să fie-un foc nestins!