Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] ¹ În Domnu-avem noi adăpost, și El ne sprijinește, un ajutor ce în nevoi nicicând nu ne lipsește. [V2] ² De-aceea nu ne temem chiar pământul să clintească, chiar munții-n inime de mări de-ar fi să se zdrobească. [V3] ³ Chiar de-ar urla și-ar spumega a mării valuri crunte să se înalțe-atâta-ncât să clatine-orice munte.