Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 [V1] ¹ Cuvinte de miresme pline în al meu suflet clocotesc, și zic: "Lucrarea mea de slavă-i pentru-mpăratul meu ceresc." Să-mi fie limba iscusită ca pana unui învățat, ² Tu ești cel mai frumos din oameni, pe buze harul Ți-e turnat! [V2] De-aceea, Dumnezeu, pe Tine pe veci Te-a binecuvântat, ³ Războinic tare-ncinge-Ți spada, podoabă slava Ți s-a dat ⁴ să fii biruitor în lupte, Te suie-n carul Tău măreț, neprihănirea și-adevărul Tu să le aperi îndrăzneț. [V3] Și dreapta Ta să strălucească prin mari isprăvi de-nvingător, ⁵ cu-a Ta săgeată ascuțită străpungi-orice vrăjmaș popor. ⁶ Al Tău scaun de domnie, Doamne, e-ntemeiat pe veșnicii, toiag plin de dreptate este al dreptei Tale-mpărății. [V4] ⁷ Tu-n veac iubești neprihănirea, iar răutatea o urăști, de-aceea Dumnezeu pe Tine Te-a uns și-a pus să stăpânești, cu untdelemn de bucurie Te-a uns, mai sus ca solii Tăi, mai sus ca toți de-aceiași slujbă, mai sus ca toți aleșii Săi. [V5] ⁸ Aloia, smirna și casia înmiresmează-al Tău veșmânt, în strălucitele-Ți locașuri Te-nveselești mereu de cânt. ⁹ Printre-ale Tale preaiubite sunt fete de-mpărați în șir, însă mireasa-Ți stă de-a dreapta, gătită-n aur de Ofir. [V6] ¹⁰ Ascultă fiică vezi și uită-ți poporul tău și casa ta ¹¹ și-atunci te va dori-mpăratul, iar tu-nchinarea i-o vei da. ¹² Și fiica Tirului și multe bogate fete vor veni, bunăvoința ta s-o afle, cu daruri mari te-or dărui. [V7] ¹³ Fata-mpăratului e plină de strălucire în palat, ¹⁴ e-adusă-nveșmântată-n haine țesute-n aur minunat, și-urmată e de-nsoțitoare ce-n jurul ei s-au împletit ¹⁵ sunt duse-n strigăte și-n cânturi la împăratul strălucit. [V8] ¹⁶ Copiii tăi lua-vor locul părinților care-au trecut și tu-i vei pune domni pe țară, pe tot pământul ei plăcut. ¹⁷ Din neam în neam iubitu-Ți Nume cu dragoste-L voi pomeni de-aceea-n veci de veci popoare pe Tine Te vor preamări.