Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 V5 C5 V6 C6 V7 C7 V8 C8 T [V1] ¹ O, nu mă mustra Tu, Doamne, în a Ta mânie, și să nu-mi trimiți pedepse în a Ta urgie. [C1] ² Căci săgețile-Ți amare s-au înfipt în mine și asupră-mi cu putere mâna Ta se ține. [V2] ³ Nu-i nimica bun în trupu-mi pentru-a Ta mustrare, nici o vlagă n-am în oase pentru-a mea stricare. [C2] ⁴ Căci a mea fărădelege peste cap îmi trece e-o povară grea și care stă să mă aplece. [V3] ⁵ Ale mele răni miroase c-am fost fără minte, ⁶ gârbov sunt și-n istovire, trist de n-am cuvinte. [C3] ⁷ Că-n durere-mi arde sânul, carnea-mi putrezește, ⁸ sunt zdrobit fără putere tulburarea-mi crește. [V4] ⁹ Înaintea Ta stau, Doamne, dorurile-mi mute și suspinurile mele nu-Ți sunt neștiute. [C4] ¹⁰ Inima-mi se zbate tare și puterea-mi scade, peste-a ochilor lumine noaptea morții cade. [V5] ¹¹ Prietenii și cunoscuții fug de-a mea durere neamurile-mi stau deoparte fără vreo putere. [C5] ¹² Cei ce vor să-mi ia viața mi-ntind curse rele, îmi urzesc nenorocirea și spun numai rele... [V6] ¹³ Dar eu sunt ca surzii, n-aud stau cu gura mută, ¹⁴ sunt ca omul ce n-aude limba mea-i tăcută. [C6] ¹⁵ Doamne-n Tine mi-e nădejdea, și Tu vei răspunde, Dumnezeul meu, de mine nu Te vei ascunde... [V7] ¹⁶ căci zic: n-o să lași să fie bucuroși vrăjmașii să nu se mândrească cei răi când îmi clatin pașii. [C7] ¹⁷ Căci aproape-s de cădere, chinul mi-e-nainte, ¹⁸ îmi mărturisesc păcatul și mi-l plâng fierbinte. [V8] ¹⁹ Dar vrăjmașii, au toți, Doamne, viață și tărie... mulți sunt cei ce-mi poartă ură fără vină, mie. [C8] ²⁰ Ei mi-ntorc cu dușmănie răul pentru bine, ²¹ nu mă părăsi Tu Doamne, fii mereu cu mine. [T] ²² /: Dumnezeul meu, degrabă dă-mi ajutorare, Mântuirea mea cea sfântă singura scăpare... :/