Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 [V1] ¹ Nebunul își zice în inima sa /: că nu-i Dumnezeu, :/ stricată e lumea, în fapte urâte /: și numai în rău. :/ [C1] Niciunul nu este, să facă ce-i bine, /: iar Domnul, de sus :/ ² se uită să vadă de-i vreunul cuminte, /: să-L caute supus. :/ [V2] ³ Dar toți rătăciți sunt și-s niște netrebnici, /: departe de har :/ nu este nici unul să facă ce-i bine, /: niciunul măcar. :/ [C2] ⁴ Pierdutu-și-au mintea toți cei ce fac răul, /: ei stau sub blestem, :/ pe cei buni mănâncă, pe Domnul nu-L cheamă, /: de El nici se tem :/ [V3] ⁵ Cutremur de spaime pe toți îi va pierde, /: când Domnul pe nor :/ în mijlocul slavei, veni-va-n putere, /: cu sfântu-I popor. :/ [C3] ⁶ Voi râdeți acuma de sfânta nădejde /: a celui lovit, :/ dar marea scăpare a lui este-n Domnul /: cel sfânt și slăvit! :/ [V4] ⁷ O, de-ar porni din Sion izbăvirea /: spre-al Tău Israel, :/ Tu însuți, o, Doamne, să fii mântuirea, /: în veci pentru el! :/ [C4] Când Domnul va-ntoarce 'napoi pe toți prinșii /: poporului sfânt, :/ cânta-va Israel și Iacov sălta-va /: pe noul pământ! :/