Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Dă-mi un duh de cercetare, şi lumină să-nțeleg, Doamne-n orice-mprejurare adevărul Tău întreg! Să pricep tot ce-i din Tine, ce-i din lume să pricep; răul să nu-l iau ca bine, când Tu-mi spui, atunci să-ncep! [V2] Să-mi cunosc orice 'nălțime din al duhului hotar, care vrea ca să dărâme preasfințitul Tău altar! Tu-mi ştii firea mea cea veche, cum îşi caută folos, îndreptând a ei ureche după slava cea de jos! [V3] După mine, niciodată, Sfinte Tată, să nu laşi, ci pe calea Ta curată să-mi păstrezi ai vieții paşi! Şi-nlăuntru, şi-n afară, înălțime Tu să-mi fii, Jertfele să-mi ardă pară Ție, azi şi-n veşnicii!