Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] ¹ Adu-Ți aminte, Doamne, de ce ni s-a-ntâmplat și vezi-ne ocara cea grea de ne-ndurat; ² a noastră moștenire trecută-i la străin, și cei din altă țară, a noastre case țin. [V2] ³ Ca văduvă ni-e mama, căci tată nu avem, ⁴ plătite lemne ardem, plătită apă bem; ⁵ vrăjmașii fără milă ne-alungă îndârjiți și nu ne dau odihnă, când suntem obosiți. [V3] ⁶ Noi, mâna după pâine, spre-Asiria-am întins și spre Egipt, căci foamea și lipsa ne-a cuprins; ⁷ s-au dus părinții noștri care-au păcătuit, iar noi purtăm păcatul, ⁸ azi robii ne-au robit... [V4] Și nimeni nu ne scapă din mâna lor nici az', ⁹ mâncăm cu prețul vieții o pâine de necaz; ¹⁰ ne ard a foamei friguri, așa cum arde-un foc, ¹¹ femei și fete, toate-s bătaia lor de joc... [V5] ¹² Mai marii noștri fost-au de dânșii nimiciți și toți bătrânii noștri sunt azi disprețuiți; ¹³ cei tineri duși la muncă, copiii la poveri... ah, toate-s, Doamne, numai dureri și iar dureri.