Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 [V1] ¹⁴ Străpungi cu fulgerele Tale pe răii ce se năpustesc /: ca o furtună să m-alunge și a mă nimici doresc. :/ [V2] ¹⁵ Cu caii Tăi Tu mergi pe mare, pe spuma mărilor plutind, ¹⁶ /: când auzit-am lucru-acesta eu m-am cutremurat gândind. :/ [V3] Mă înfior adânc și tremur, cum aș putea să nu vorbesc, /: s-aștept tăcând venirea zilei când cei asupritori sosesc. :/ [V4] ¹⁷ O, Doamne, chiar când nici smochinul de nicăieri nu va-nflori, /: chiar dacă vița n-ar da roadă, măslinul dacă va lipsi, :/ [V5] Chiar când și câmpurile noastre nici hrana noastră nu ne-ar da, /: și oile-ar pieri în staul și grajdul gol de boi ar sta, :/ [V6] ¹⁸ Da, chiar și-atunci, cu bucurie în Domnul să nădăjduim, /: în Domnul mântuirii noastre adâncă pace să găsim. :/ [V7] ¹⁹ Căci Domnul este-a mea tărie, picioare iuți îmi dă s-alerg, /: El cu puterea Lui mă face de-a pururi pe 'nălțimi să merg. :/