Daniel Hîrtie V1 C V2 C V3 C [V1] Ai ațipit fără să știi Și ești lipsit de bucurii, Te-ai învățat doar căldicel Și nu-ți mai este dor de cer. Ai adormit fără a știi Că Domnul vieții va veni Îți place starea fără har Și jertfa fără foc pe-altar. [C] Dar vai că vine Domnul și oare ce va fi? Când marea Lui sosire dormind ne va găsi? Veniți în grabă mare acum să ne trezim, Ca cele cinci fecioare, cu Mirele să fim. [V2] În starea-n care te găsești, Tu ai ajuns făr` să veghezi, Ai căutat să împlinești Doar faptele ce sunt firești. Azi necredința te-a cuprins Nu mai ai dor de Paradis, Aduni valori ce te orbesc Și nu mai vezi ce-i sfânt, ceresc. [V3] Căci vremea-n care te găsești Cât de ușor poți să te pierzi, Să uiți de-al mântuirii dar, Să uiți de jertfa din Calvar. O, tu popor nu continua Să zaci în starea ta cea grea, Privește înspre-al tău Păstor Ce te îndeamnă iubitor!