Eugen Pal V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C V6 C [V1] Adesea stau privind mereu Lucrarea Ta, o, Dumnezeu, Rămân uimit, mă minunez Cum Tu ai lucrat, cum Tu lucrezi. [C] Dar dintre toate Tu pe om, Tu l‑ai făcut Cu‑n chip așa măreț cu atâta preț, Nici întâmplarea, chiar nici haosul bizar, N‑au suflet și nici grai cum Tu ne dai. [V2] Mă uit la crinul de pe câmp Crescut din lutul ce‑l frământ, Ce minunat și ce curat E a lui parfum imaculat. [V3] Ascult cu drag ades în crâng Al păsărilor vesel cânt Și murmurul lin de izvor, Duiosul cânt al apelor. [V4] Privesc cum razele‑n amurg Se pierd, lumina li se scurg, Un lucru‑mi spune taina lor, Tu m‑ai creat doar călător. [V5] Când noaptea luna s‑a încins Și mii de stele s‑au aprins, Mă minunez, grăind ușor Mărire ție, Creator! [V6] Eu laud azi puterea Ta, Căci tot ce simt, ce pot vedea Tu le‑ai creat doar prin cuvânt, Ce mare ești! O, Doamne sfânt!