Otniel Strâmbu V1 C V2 C V3 C [V1] E o luptă-n totdeauna ca să îmi păstrez curat, Gândurile și simțirea, să n-am în ele pacat. Lupt-aceasta nu-i ușoară, uneori mai cad lovit, Însă Domnul mă ridică, printr-un cuget îndoit. [C] Când gânduri negre cu grămada, Se frământă-n mintea mea, Atunci a Ta mângâiere, Înviorează ființa mea. Și mă porți cu bucurie, Către Raiul minunat; Te iubesc, a mea Tărie, Să fi Doamne lăudat! [V2] E o luptă-n totdeauna ca să viețuiesc frumos, În credința minunată, să n-am traiul păcătos. Lupt-aceasta nu-i ușoară, uneori mai obosesc, Însă Domnu, -a mea Comoară, mă-ntărește când slăbesc! [V3] E o luptă-n totdeauna-n viața-aceasta pe pământ, Să trăim fără păcate, să fim plini de Duhul Sfânt. Lupt-aceasta nu-i ușoară, dar sfârșise-va odat’ Și ne-om bucura cu Domnul, căci prin El am câștigat.