Nicolae Moldoveanu V1 V2 [V1] Adeseori vin negrii nori; de smoală ni-i al vieţii cer; în suflet cuibăresc fiori; credinţa parcă ni-i de fier. Dar, Doamne, Tu privești spre noi, și-n beznă-ngădui ca să stăm, să ne ajuţi, ca-n mari nevoi spre Tine faţa s-o-ndreptăm! [V2] Când drumul nostru-i prin tunel, el în lumină va ieşi, căci nu vrăjmaşul cel mişel în lupta lui va birui. Suntem în mâna Ta, Isus! Prin jertfă ne-ai răscumpărat. Tu ne păzeşti - aşa ne-ai spus. Să credem, deci, cu-adevărat!