Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] Dacă, Doamne, spun c-am împlinit viul Tău Cuvânt desăvârșit, cum pot fi în taină mulțumit, când se-aude-al firii behăit? [C] Doamne, Tu mă vezi, viața-mi s-o păstrezi, Doamne-n Tine sa fiu adevăr de la tălpi, de la tălpi și pân-la păr! [V2] Eu pe oameni pot ca să-i înșel, înălțând prin vorbe sfântu-Ți fel, și să mă prefac că sunt un miel, firea-mi însă behăie mișel! [V3] Doamne dă-mi puteri să răstignesc, felul meu cel vechi și pământesc, ca să pot deplin să împlinesc viul Tău Cuvânt dumnezeiesc! [V4] Orice behăit de pe pământ să nu-mi fie-n trai și în cuvânt, să Te-nalț în toate cu avânt, Dumnezeul meu, și Tată Sfânt!