Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C [V1] Doamne, Tu ai pus hotare, valurilor de-ntristare, /: ca să știm cum se cuvine :/ harul şi-adevărul bine! [C] Tu eşti Taină minunată, Dumnezeu etern și Tată! Ţie se cuvine Ţie, laudă cu bucurie! [V2] Tu îngădui suferinţa, ca să ne-ntărești credința; /: voia Ta s-o înțelegem, :/ rodul sfânt să i-l culegem! [V3] După strâmtorări și ceață vine-o dulce dimineaţă; /: după noaptea cea haină, :/ vine ziua cu lumină! [V4] Când să învăţăm răbdarea, dacă n-ar fi strâmtorarea? /: Când să dăm iubirea sfântă, :/ de n-ar fi cei ce ne-nfruntă? [V5] Doamne, Tu le-ngădui toate peste noi după dreptate, /: să ne dai pe orice cale :/ chipul frumuseții Tale!