Iosif Lazăr V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C [V1] Te laud, Domnul meu iubit, cu-a inimii simţire nouă, c-un cânt din dragoste ţâşnit, udat de-a harului Tău rouă! [C] Mereu, în pribegia mea, îmi înnoieşti a Ta iubire, ca proaspăt să Te pot cânta, cu-o tot mai plină fericire! [V2] Nu pot să număr și să spun, a Tale binefaceri, toate, cum nu pot, Tatăl meu cel Bun, să număr ale nopţii astre! [V3] În Cerul Tău nemărginit și pe pământul cel de tină, Tu, mari minuni ai făptuit: ai zis, și-ndată-a fost lumină! [V4] În toate câte le privesc, văd taine mari şi minunate, că nu-mi ajung să Te slăvesc, mai multe vieți, de mi-ar fi date! [V5] Părinte Drag și Dumnezeu, primeşte lauda smerită, ce-a izvorât din pieptul meu, cu-ntâia rază-n zori mijită!