Anonim V1 V2 V3 V4 [V1] Ce oceane de iubire, Se revarsă ne-ncetat, Spre întreaga omenire, Din al vieții Prinț junghiat. Cum să uiți așa iubire? Cum să te oprești din cânt? Al Lui Nume-i nemurire, Cunoscut va fi oricând! [V2] Muntele crucificării, Din belșug izvoare-a dat, Curg prin porțile-ndurării, Sfinți torenți de har bogat. Dragostea și îndurarea Din înalt s-au revărsat, Pacea sfântă și dreptatea Lumea rea au sărutat. [V3] Vreau să Te cinstesc cu viața, Și iubirea să Ți-o-nchin, Să-Ți doresc Împărăția, Ființa mea să-Ți fie imn! Slava Tu-mi vei fi în totul, Nu mai vreau lumesc să fiu, Liber sunt, sfințit prin Duhul, Și-Ți port Numele ca fiu. [V4] Adevărul Tău mi-e Cale, Merg prin Duh și prin Cuvânt, Harul Tău mi-ajunge-n toate, Doamne, Te urmez crezând. Tu reverși din plinătatea-Ți Dragoste, puteri cerești, Din belșug, fără măsură, Ca de El să m-alipești!