Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] Un cântec nerostit să-mi dai, Isuse, ca să Te-nalț mai clar ca pân-acum, să cânt de adevărurile spuse, să netezesc mai sfânt al vieții drum. [C] Un cântec nou, un cânt divin, Isuse-n veci vreau să-Ți închin! [V2] Un cânt țesut din fire de lumină în care să răsune-al Tău Cuvânt, şi slava Ta s-o crească mai senină, ningând cu cer sălbaticul pământ! [V3] Îți cer un cântec nerostit să-mi dai, Isuse, cu puteri ce nu le știu. Satanicile așezări să nărui, să-Ți poți întinde-Așezământul viu! [V4] Și tot ce-Ți cer, spre slava Ta să fie, să fiu unealtă-n mâna Ta, Isus, ce-ncep aici, să meargă-n veşnicie, din har în har, din cer în cer-mai Sus!