Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C [V1] Când nu pot să Te-nalţ, Isuse, prin vorba și cântarea mea, dă-mi Tu tăceri de cer, nespuse, să-Ţi fie mărturie grea! [C] Tăcere bogată, tăcere de cer, tăcere-mbrăcată în har și-adevăr, dă-mi, Doamne, mereu și mereu, când vorba mi-e slabă și-i greu! [V2] Când eu nu pot s-aduc dovada prin grai, spre harul cel de Sus, tăcerea mea s-aducă roada, pe care Tu o vrei, Isus! [V3] Să-mi dai şi vorbă și tăcere, Isuse - cum e voia Ta. Din alergare, ori cădere, folosul Tu să-l poţi avea!