Ilie Doroșcan V1 B1 C1 V2 B2 C2 V3 B3 C3 T [V1] Pe drumul cel aspru sub umbra de nor, Prin arșița zilei toride, Mergea prin pustie o gloată, un popor, Pășind însetați pe glia fierbinte. [B1] Cu murmur adesea și scâncet mocnit Prin praful stârnit de copite, La Beer în pustie poporu-a oprit Să-și stâmpere setea cumplită. [C1] Țâșnește Fântână! - poporu-a cântat Și Moise-și înfipse toiagul Și ceilalți din frunte cu toți l-au urmat Fântână țâșnește! precum altă dat` Și stinge-ne jarul! [V2] Pe drumul cel aspru sub umbra de har, Prin arșița lumii perfide, Cu lupte, suspine, încercări și amar, Cu setea și dorul de Tine. [B2] Opriți în pustie cu inimi de jar, Privind spre Fântâna cea vie Înfige, o, Doamne, toiagul de har Și udă-ne-a inimii glie! [C2] Țâșnește Fântână! - cântăm însetați Și dorul din piept ne alină. Cu cinste-Ți cântăm în juru-Ți plecați Adapă încă o dată pe cei însetați, Cu apa-Ți divină. [V3] Slăvită Fântână! cu cinste-Ți cântăm, Din Tine-au băut în vechime Poporul Israel și astăzi noi bem Din harul ce curge din Tine. [B3] De arșiță, grijuri și lupte uităm, Ne cureți de-a lumii vechi tine Și iarăși putere ne dai să mergem Spre locul etern, limanuri divine. [C3] Țâșnește Fântână! cu toți azi cântăm Și lasă să curgă șuvoaie, Iar inimi de piatră în piept de avem, Prin harul de sus ce nu-l merităm, Acum le înmoaie. [T] Țâșnește în inimi și lasă al Tău har, Trezire și înviorare. Și dă-ne, prin Duhul, iertare în dar, Ca-n ziua măreață pe-a cerului mal Să stăm în picioare!