Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Pe calea ce-am pornit odată, atraşi de glasul lui Isus, pășim acum o mică ceată, cei mulţi, întorşi napoi, s-au dus. Şi amintirea lor ne doare, privind cum intră în amurg, lipsiți de-al Vieţii Veşnic Soare, de-aceea lacrimi vii ne curg! [V2] Veneau mulțimi odinioară, cântând cântări, uniți în glas. Părea o dulce primăvară, dar azi puţini au mai rămas. Cuvântul Tău cel sfânt, Isuse, nu-l mai doresc cum l-ai lăsat. Răstălmăcesc a Tale spuse, și ţin un crez amestecat! [V3] Uitată-i calea crucii Tale, păşesc pe-un drum ce duce-n jos, un drum de zbucium și de jale, și c-un sfârşit întunecos! Trimite-Ţi mila Ta divină, spre toţi cei noi întorşi acum, și-ajută-le deplin să vină, Isus, pe singurul Tău drum!