Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Izvor îţi sunt de apă vie, Păstor și Domn îți sunt ceresc, şi foamea sufletului ţie nu roșcove o potolesc. Cu dreaptă binecuvântare, Eu te primesc cum ești, greșit. Te-ntrebi acum: Te iert Eu oare? -Te iert, fiindcă-Mi eşti iubit! [V2] Tu oaspe trecător pe lume trufia n-o lua drept har, şi n-o lăsa să te îndrume, căci abur ești, de-o clipă doar! Mi-e scumpă lupta ta curată ce-n duh smerit tu ai purtat, și cum să nu mă-ndur, când, iată spre Mine vii înfiorat! [V3] Cu Mine veşnic vei rămâne și rugăciunea Ți-o ascult. Cum nu te poți lipsi de pâine, de Mine cu atât mai mult. Prin beznă știe doar căinţa, spre fericire un făgaș, încrede-te și dă-mi putinţa să-Mi aflu-n duhul tău sălaş. [V4] Căci Eu, Isus, întins pe cruce păcatul Tău l-am ispăşit, să pot în ceruri a te duce, și veșnic să fii fericit! Cu dreaptă binecuvântare, greșit cum ești, Eu te primesc. Te-ntrebi acum: Te iert eu oare? - Te iert, fiindcă te iubesc!