Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C2 V3 C3 [V1] Un sol al adevărului să fiu, cât timp voi trece-al lumii greu pustiu. Prin vorbe de-l rostesc, sau pus în cânt, să nu-i acopăr felul lui cel sfânt! [C] Adevărul e Hristos, și în slăvi și-aicea jos! E cuvântul lui de jar, purtător de cer și har! [V2] Un fiu al dragostei adevărat, să fiu, prin lumea urii, necurmat! În traiul meu cel nou ce l-am primit, lumina dragostei s-o-nalț smerit! [C2] Dragostea e-n veci Hristos, arătată luminos, sus pe Golgota deplin, în al jertfei foc divin! [V3] Un foc ceresc aprins pe-acest pământ, să ard spre slava Tatălui Preasfânt, oricând și-oriunde-așa să fiu întreg, pe cei legați să pot ca să-i dezleg! [C3] Focul meu e-n veci Hristos, și din El, eu ard frumos, și aici și-n cer, mereu, pentru El și Dumnezeu!