Iany Laurenciuc V1 V2 V3 [V1] Când au intrat în Betleem, Iosif cu Maria, Sosise ceasul rânduit să-L nască pe Mesia. Betleemiții, preocupați cu viața trecătoare, N-au cunoscut că-i cercetează, din Cer, Copilul-Soare! Căuta Maria loc de poposit, prin Betleem, la porțile închise. „N-avem loc de găzduit!”, același trist răspuns îl auzise. Târziu, în noapte, într-un grajd cu boi, Ei au făcut atunci primirea. În iesle-n umilință, între oi, A coborât din Cer dumnezeirea! [V2] Palatul lui Irod era prea mic, să-ncapi într-o odaie, Ai fost lăsat afară-n frig, în grajd, în ieslea cu paie! Apoi, desculț ai colindat, tămăduind leproși, La mântuire ai chemat trudiții, păcătoșii! La orbi, vederea, Isus, cu drag le-ai dat! Te-ai îndurat de cei nenorociți! Copil sărman, nemagâiat, Prin Tine suntem astăzi mântuiți! Cu pâini și pești pe-ai Tăi i-ai săturat, I-ai vindecat de orice neputință! Mă-ntreb ades’: Noi, Ție, ce Ți-am dat? ! O iesle, o cruce, durere, suferință. [V3] Peste ținutul lui Israel a răsărit Lumina, Când din înalt, în Betleem, a coborât Mesia! Bezna nopții a dispărut, cum au prezis profeții, Căci pe Pământ va străluci Soarele dreptății! Al îngerilor cânt din Betleem și astăzi, peste veacuri, mai răsună, Dovadă că Hristos, Emanuel, domnește-n veci în slavă, în lumină! Uniți cu-al îngerilor dulce cânt, Vestim și noi azi bucuria! Te lăudăm voioși de pe Pământ, Bine-ai venit din Cer, la noi, Mesia!