Autor necunoscut V1 V2 V3 V4 [V1] Am mai trăit grăbiți încă un an, Și anul care vine ne-așteaptă calm în prag, Iar stelele cu dor stau și privesc, Să spună iar povestea despre un Prunc ceresc. Lumina lor cum a condus la El, Trei magi veniți cu daruri jos în Betleem, Păstori aleargă-n grabă către ieslea Sa Și ceru-ntreg răsună: „Tu ești Dragostea!” [V2] Am mai trăit grăbiți încă un an Și anul care vine m-așteaptă calm în prag, Iar eu, pierdut prin veacuri, Azi m-opresc și-ntreb: „Ai știut atunci, în iesle, că ai să mori pe lemn?” [V3] Oare-ai știut? Iubirea Ta va rupe orice lanț, oricât de greu! Că sângele ce-a curs pe lemn în locul meu Îmi va spăla trecutul. Oare-ai știut Că fiecare vorbă a Ta va fi din cer? Că pașii Tăi de Miel, grăbind către măcel, Vor clătina pământul? [V4] Oare-ai știut Că voi trăda iubirea Ta, în drumul meu? Cu un sărut voi vinde lacom Cerul Tău, O, Prunc din iesle! El este Domn, Hristos în veci e Rege! Iubirea, slava Lui o preamărim! Iubirea, slava Lui o preamărim!