Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Am străbătut deșertul necredinței, și al credinței false pe pământ. /: Sub tălpi mi-a fost arsura suferinței. Așa am mers mereu spre cerul sfânt. :/ [V2] Am înfruntat furtuni din miazănoapte, din miazăzi lovirile fiebinți, /: în jur învăluiri de negre șoapte. Așa am mers pe calea celor sfinți. :/ [V3] Am adunat în suflet adevărul, cules din Cartea Cărților de Sus, /: și am găsit în ea întreg misterul răscumpărării-adusă de Isus. :/ [V4] Am străbătut deșerturile-amare. Nu singur Însă, ci cu Domnul meu; /: în toate-a fost un drum spre-un har mai mare, sfârșind desăvârșit în Dumnezeu! :/