Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 V4 C4 [V1] De unde-mi vine viața? Să știu, e-o datorie, cum știu că dimineața nicicând nu întârzie. [C1] Din Dumnezeu, din Dumnezeu viața noastră vine, să știm mereu, să știm mereu, să știm cum se cuvine, [V2] De unde am iubirea? Să știu adânc se cere, cum știu că răstignirea nu-i fără de durere. [C2] Din Dumnezeu, din Dumnezeu iubirea noastră vine, să știm mereu, să știm mereu să știm cum se cuvine. [V3] De unde am lumină? Să știu - când toți mă-ntreabă - cum știu că mi-e puțină putere-n mâna slabă. [C3] Din Dumnezeu, din Dumnezeu lumina noastră vine, să știm mereu, să știm mereu, să știm cum se cuvine. [V4] De unde am eu toate? Să știu, e-o sfântă lege. De vreau adânc, o, poate gândirea-mi a-nțelege. [C4] Din Dumnezeu, din Dumnezeu întregul bine vine, să știu mereu, să știu mereu, să știu cum se cuvine.