Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Ești veșnic în iubire, Mântuitorul meu, și sfântă izbăvire îmi dai mereu, mereu. Mereu mă pui pe cale, când sunt alunecat, și-odihna păcii Tale mi-o dai îmbelșugat. [V2] Ești veșnic în dreptate, căci știi din ce-s făcut și-n marea-Ți bunătate mă ierți, când am căzut Mereu mă 'nalți spre Tine, și-n har mă înnoiești, să Te cunosc mai bine, Să știu mai mult cum ești. [V3] Ești veșnic îndurare, nu-mi faci după cum sun; mi-ai dat comoară mare, dar am și mult pământ. Mereu pe-o nouă treaptă Tu mă ridici, duios, spre Ținta ce m-așteaptă, spre cerul Tău frumos.