Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C [V1] Să fiu rug aprins din care să vorbești Tu, Domnul meu, și din starea-mi arzătoare să Te-nalți mai plin, mereu. [C] Domnul meu, Domnul meu, să vorbești mereu, mereu, prin viata mea, prin viata mea să Te-nalți, să Te-nalți să Te-nalți doar Tu din ea. [V2] Toți cei care stau s-asculte, să-nțeleagă mai curat, că din glasurile multe glasul Tău e-adevărat. [V3] Glasul Tău e-n veci iubirea și-adevărul luminos, care-aduce mântuirea sufletului credincios. [V4] Fericiți cei ce-n credință vin s-asculte glasu-Ți sfânt, Tu le-aduci cu prisosință raiu-n inimi pe pământ. [V5] Să fiu rug în flăcări sfinte, ca din mine, neoprit, să vorbești doar Tu, Părinte, și să Te înalți slăvit.