Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C [V1] În pustie-n sărăcie neavând nimic frumos, simțul tace și în pace duhul gustă din Hristos. Fericire e-n iubire, chiar și-n loc sărăcăcios. [C] Fericire e-n iubire, În iubirea cea de sus, orice freamăt orice geamăt, Tu-l alini iubit Isus. [V2] Tu-mi ești viața, Tu povața, Tu amic la bine-ori rău, și prin moarte să mă poarte dragostea-Ți de Dumnezeu; veșnicie, mie-mi fie clipa-n care Tu-mi ești eu. [V3] Ce străluce nu e cruce, ce înalță-adesea-i vânt, ce sclipește, amăgește, totul piere ce-i pământ. Fericire e-n iubire, pe un drum curat și sfânt. [V4] Judecata-nfricoșata, ce-ngrozește pe cei răi, nu-nspăimântă, ci încântă, pe cei preaiubiți ai Săi. Că-n vecie, Doamne, Ție, vor cânta iubiții Tăi.