Nicolae Moldoveanu V1 C1 V2 C2 V3 C3 [V1] Din strălucirea Ta, Isus, mi-ai dat o mică rază: cum să-mi ajungă doar atât când sufletu-nsetează? [C1] Din a Iubirii mări de har mi-ai dat o-mbrățișare: cum să mi-ajungă oare-atât când focu-i tot mai mare? [V2] Cum oare să mi-ajungă-un strop din a iubirii ape când trebuiesc oceane-ntregi să poată să m-adape? [C2] Și cum o clipă va putea să-mi sature pustia când golul inimii, întreg, nu-l umple veșnicia? [V3] E prea îngust acest pământ și viața-i prea puțină ca să mă-ndestuleze-aici iubirea Ta deplină. [C3] Doresc și chem și-aștept, s-ajung vecia fericită ca setea dragostei întregi să-mi fie potolită.