Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C [V1] Deșertăciuni și vis sunt toate în lumea asta de acum, averea lumii-i amăgire și măreția ei e fum. [C] Fericit cine-și adună avuția cea de Sus, fericit cine-mpreună umblă cu Isus, rabdă cu Isus, moare cu Isus, /: el învie cu Isus. :/ [V2] Nu-i o mai mare nebunie decât să-L uiți pe Dumnezeu, și sufletul să-Ți legi de lume și trupul de păcatul greu. [V3] Cu-adevărat deșertăciune sunt toate și-amăgiri și vis, zadarnic se frământă omul precum Scripturile au zis. [V4] Când parcă dobândim pământul atunci în groapă ne sfârșim și toate câte-am strâns pe lume le lepădăm și părăsim. [V5] Nu-și duce omu-n veșnicie nimic - decât ce-a dăruit lui Dumnezeu și suferinței cu dragoste - cât a trăit,