Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Anul s-a sfârșit dar viața niciodată capăt n-are, când rămâne-n Tine, Doamne, prin credință-ascultătoare. Ea mereu se înnoiește și se suie spre lumină, îmbrăcându-se-n podoaba care-o face mai divină. [V2] Anul s-a-ncheiat - dar harul și iubirea n-au sfârșire, curg din Dumnezeu întruna înspre noi cu-ntinerire. Și ne poartă pe-nălțimea tainelor din Țara sfântă, unde inima și dorul fără preget se avântă. [V3] Anii se sfârșesc, Isuse, dar Ființa Ta rămâne. Tu ești necurmat Același: ieri și azi și-n sfântul Mâine. Lăudat să fii de-a pururi, pentru-nveșnicitul bine, pentru harul fără seamăn, care ne-a primit în Tine.