Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 V6 [V1] În raiul meu cel dinăuntru mereu pe Dumnezeu L-ascult, /: prin dimineți răcoritoare, umblarea Lui o caut mai mult. :/ [V2] Printre frumsețile luminii uimit Îl însoțesc mereu, /: mai fericit, mai fără teamă și mai tăcut - pe Dumnezeu. :/ [V3] Ce fericite-mi cânt-acolo cântări ce încă n-au cuvânt, /: ce slab le seamănă acestea ce și-au primit trupesc veșmânt! :/ [V4] Ce dulce-i dragostea acolo și ce curat al ei izvor, /: și cum se-ntunecă îndată ce dincoace cu ea cobor! :/ [V5] Isuse, Raiul nostru dulce prin care numa-n duh umblăm, /: deschide-ni-Te-ntotdeauna, adâncul să ni-l desfătăm. :/ [V6] Și când prea greu ne este-adesea venind din slavă spre noroi, /: ne mângâie că vine clipa când nu vom mai veni napoi. :/