Anonim V1 C V2 C [V1] Era pământul plin de sâlnicie, Şi oamenii porniţi doar înspre rău, Nici nu credeau că poate ca să vie, O judecată de la Dumnezeu! Noe construia cu drag corabia, Lumea tot privea şi iar se minuna, C-acest om profeţea, Cum Dumnezeu va da, Pedeapsă prin potop, Că s-au stricat de tot. [C] Noe, Noe intră-n corabie! Noe, Noe cu-a Ta familie, Noe, Noe intră-n corabie! Dumnezeu a zis! /: Cu însăşi Mâna Sa, Domnul închidea, Uşa-n urma lor, Cei răi, rămân şi mor. :/ [V2] Din cer o ploaie a venit de-odată, Cum n-a mai fost vreodată Pân’atunci. Şi din adânc cu toţii pot să vadă, Că vine apă şi nu poţi să fugi. /: Noe-n arca Sa şi familia, Acum se închina, Pe Tatăl proslăvea, Fiindc-au ascultat, Iehova i-a scăpat, De nenorocire, Cu mare izbăvire! :/