Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] O, cum aleargă un părinte când inima de-ai săi se leagă! Mereu pe drum, mereu 'nainte, mereu cu-atâtea griji în minte... O, cum aleargă un părinte pentru copii o viață-ntreagă! [V2] O, cum se zbate să-i îndrume, cu toată grija, cu tot dorul! Ca un cârmaci pe-o mare-n spume, o, cum se zbate să-i îndrume, ca să le facă-un rost pe lume și să le-nalțe viitorul! [V3] Sub fir cu plumb și cu mistrie, el pune piatră pestre piatră... Legându-și vechea temelie, sub fir cu plumb și cu mistrie, el vrea ca toți cei dragi să fie alături, vatră lângă vatră. [V4] Cu cât mai mult, în lupte grele, Acel ce ne-a creat ființa, zidind pe cosmicele schele amețitoare bolți de stele, cu cât mai sus, mai sus de ele, ne-a pus în slavă locuința! [V5] În Fiul Său, cu stropi de sânge, El a răbdat pe lemn furtuna. Și când acasă ne va strânge, când moartea însăși o va frânge, oriunde haru-și va răsfrânge, vom fi cu El întotdeauna!