Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Tot ce-am să mai spun de-acuma, vreau să-mi fie-atât de bun, cum Hristos a zis și numa cum Hristos a vrut - să spun. Tot ce vreau să cânt să-mi fie cât mai cald și mai frumos, plin de har și măreție, spre-a fi vrednic de Hristos. [V2] Tot ce-am să mai fac, să poarte semnul-nalt și sfințitor, de dincoace de moarte dă un nimb nemuritor. Tot ce las să-mi fie-o zare plină de cerești lumini, fericind orice cărare, vrednică de pași divini. [V3] Tot ce cresc să-mi fie-o roadă vrednică de-un strâns ceresc, peste ea să se-ntrevadă semnul cel dumnezeiesc. Astfel să mă afle ceasul așteptat și întâlnit, când de-aicea ”bun-rămasul" va fi-Acolo ”bun venit".