Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C V6 C [V1] Doamne, nu lăsa vreodată nici în cea mai mică parte /: viața-mi lui Hristos predată, chipul lumii să-l mai poarte. :/ [C] Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc că nu mă lași, ci veghezi, ci veghezi să-mi sfințești ai vieții pași. [V2] Nu-mi lăsa pe-nfățișare nici o urmă ce-amintește, /: cu rușine chipu-n care umblă lumea și vorbește. :/ [V3] Nu-mi lăsa peste cuvinte în vreun fel să se cunoască /: urma rea de mai 'nainte din vorbirea cea lumească. :/ [V4] Nu-mi lăsa peste cântare felul vinovat al firii, /: ce dezgustă cu-ntristare duhul tainic al iubirii. :/ [V5] Nu-mi lăsa umblării mele nici vreo urmă ce s-arate /: că mai am vreun semn din cele păgânești și necurate. :/ [V6] Nu-mi lăsa pe nici vreo parte chip ce seamănă a lume, /: ca ființa-mi să nu-Ti poarte spre osândă sfântul nume. :/