Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Să nu dărâm lucrarea-Ți sfântă, o, Dumnezeul meu Cel Viu, prin nesupunere știută, sau printr-o șoaptă ce n-o știu. Ci-ntreg, să mă supun în toate preasfintei Tale voi, mereu, ca necurmat să-Ți-nalț lucrarea și numele Tău, Tatăl meu. [V2] Să nu-ntinez divinul templu din mine-așa cum l-ai zidit, prin ne-ascultare conștientă, sau printr-un lucru negândit. Ci să ascult, fără cârtire, întreg Cuvântul ce mi-ai spus, ca să-Ți sfințesc prin toate templul, și numele Tău de nespus. [V3] Să nu împiedic rodul Viței, cum Tu l-ai rânduit să-l cresc, prin ne-mplinirea cu credință a adevărului ceresc. Ci să rămân mlădiță vie și roditoare-n Vița Ta, ca felul Tău, Slăvite Tată, oricând și-arzând să-l pot purta.