Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] Mor și averile pe lume, cum mor sărmanii lor stăpâni, numai osânda lor, sau plata nu mor ca ieri, nici azi, nici mâini. Mor și iubirile și ura, numai acei ce le-au purtat nu mor - ci-n viața ceialaltă culeg în veci ce-au semănat. [V2] Mor chiar și pietrele, de vreme sau de izbiri, cum moare tot, nimic nu poate-nvinge moartea, doar faptele credinței pot. Mor toate-aici căci roabe morții sunt toate câte s-au născut, căci moartea-i ușa care duce spre-un Dincolo necunoscut. [V3] Mor bucuriile ispitei, mor laudele lumii, mor stăpânii, regii și tiranii - căci moartea-i plata tuturor. Mor toți, urmând un drum de groază spre-un loc de moarte-ntunecat... - Numai Hristos viiază veșnic pe-aceia care L-au urmat.