Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 [V1] De nu poți face-o bucurie cât întristarea ce-ai făcut, atât de-adâncă și de-ntinsă, păcatul tău e netrecut. De nu despăgubești asemeni pe-acel ce l-ai nedreptățit, cu preț cât cel pierdut de mare, păcatul tău e neplătit. [V2] De nu-ți mărturisești păcatul, atâta cât ai și stricat, și nu ți-l lași pe totdeauna, păcatul tău e neiertat. De nu poți lepăda păcatul, urându-i chipul lui hidos, ci mai gândești la el vreodată păcatul tău e tot nescos. [V3] De nu te lupți s-alungi păcatul, ținându-ți sufletul închis, ci-l tot mai ții ascuns în tine, tot de păcat vei fi ucis. Și-i drept ca nici să nu se uite ce nu-i lăsat și nu-i plătit. Hristos îți iartă doar păcatul lăsat și îndreptat cinstit.