Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] Împărate, când mi-adun doru-n zări senine, /: șoimi de gânduri mă răpun și mă-ntreabă ce-o să spun, Impărate, ce-o să spun, când voi fi cu Ține! :/ [V2] Dacă-n cer, în strai bogat, mulți vor fi-mpreună, /: dar eu cum voi fi-mbrăcat, când în lume nu mi-am dat, Împărate nu mi-am dat, haina cea mai bună. :/ [V3] Dacă-n cer ar mai fi chiar drumuri lungi și grele, /: pentru mine vor fi doar, căci în lume-atât de rar, Împărate-atât de rar, am umblat pe ele. :/ [V4] Dacă-n cer s-ar mai găsi spini pe-o văgăună, /: pentru mine toți vor fi, căci în lume nici o zi, Împărate, nici o zi, nu-i doream cunună. :/ [V5] Iar de-ar fi-ntre porumbei, lacrimi, printre stele, /: toate-or fi din ochii mei, căci n-am vrut în anii grei, Impărate-n anii grei, să-Ti slujesc cu ele. :/