Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Psalmistului, ispita lumii i-a zis: frumos mai cânţi! De-ai vrea /: al lumii aur tot ţi-aș da, /: doar mie dacă mi-ai cânta. :/ El nici nu s-a uitat spre ea. :/ (Nu s-a uitat spre ea.) [V2] Atunci îi zise slava lumii: Ce minunat ţi-e viersul! Vreai /: doar mie cântul tău să-mi dai, /: şi locul cel mai 'nalt îl ai. :/ El nici nu i-a răspuns un grai. :/ (Nu i-a răspuns un grai.) [V3] Atunci i-a zis iubirea lumii: Ce dulce ţi-e cântarea! Eu, /: de m-ai cânta te-aş face-un zeu, /: şi toţi ţi s-or pleca mereu. :/ Dar el tăcu şi mai din greu. :/ (Tăcu şi mai din greu.) [V4] Hristos i-a zis atuncea: vino şi cântă doar de jertfa Mea. /: Vei plânge-acum, vei sângera, /: dar ceru-n veci te va cânta. :/ El I S-a dat cu tot ce-avea. :/ (Cu tot ce-avea.)